De o buna bucata de vreme, lumea mi se pare suprapopulata de Sfinti Gheorghe. Fireste ca exista nedreptati pe lume. Dar de aici pana la a sustine ca lumea e nedreapta, ca lumea in intregul ei trebuie schimbata, distanta e infinita. Pentru libertarieni (anarho-capitalisti si minarhisti), statul e vinovatul de serviciu pentru orice merge prost. Statul e vinovat a priori, inevitabil si indiscutabil, pentru simplul fapt ca exista. Simpla sa prezenta ultragiaza. Pentru socialisti, vinovatul prin excelenta e piata. Cei mai radicali din punctul acessta de vedere mi se par anarho-comunistii, a caror optiune e cea mai cuprinzatoare dintre toate: si statul, si piata sunt vinovatii de serviciu pentru toate relele lumii. In numele unei etici inventate de ei, toti acesti intelepti hipersensibili (intelepti intrucat au ajuns sa cunoasca "adevaratul bine") sunt dispusi sa distruga "oranduirea cea cruda si nedreapta" - adica lumea! - cu aceeasi pofta cu care Sfantul Gheorghe a hacuit faimosul balaur. (Si totusi, ce-ar fi fost Sfantul Gheorghe fara nefericitul balaur? Cine ar mai fi auzit de el?) De o buna bucata de vreme, lumea mi se pare suprapopulata de Sfinti Gheorghe. Fireste ca exista nedreptati pe lume. Dar de aici pana la a sustine ca lumea e nedreapta, ca lumea in intregul ei trebuie schimbata, distanta e infinita. Pentru a o parcurge, trebuie sa te molipsesti de morbul inteleptilor hipersensibili, care are darul miraculos de a te ajuta sa zbori peste prapastii. O astfel de secta, care ne imbie cu imaginea paradisiaca a unui viitor luminos, este cea a sustinatorilor etalonului-aur. Daca aurul ar redeveni moneda, ni se spune, capitalismul ar inflori, proprietatea privata ar redeveni sacrosancta, iar statul nu ar mai avea cum sa-si imbogateasca acolitii (intrucat nu ar mai avea cum sa tipareasca bani). Nu cred ca sustinatorii intoarcerii la etalonul-aur s-au gandit vreodata se