Achiziţiile de valută ale BNR, care îşi reface astfel propria rezervă, după ce anul trecut a cheltuit circa 2 miliarde de euro pentru a apăra leul, a oprit, la jumătatea lui ianuarie, scăderea euro la pragul de 4,33 lei, într-un moment în care intrările de capital speculativ străin crescuseră substanţial, acestea fiind interesate de achiziţionare de titluri de stat româneşti.
În aceste condiţii au urmat marcările de profit pe curs, ceea ce a făcut ca joia trecută euro să revină, după o lună, peste pragul de 4,41 lei, media urcând la 4,4106 lei. La deprecierea leului a contribuit şi situaţia de pe pieţele internaţionale, unde „războiul valutelor” s-a înteţit, ducând la o creştere a aversiunii faţă de risc, cele mai afectate fiind monedele de la periferia zonei euro.
În şedinţa de vineri, leul a reuşit să recupereze o parte din terenul pierdut, cursul euro coborând la 4,3970 lei. Deschiderea s-a realizat la 4,3970 – 4,40 lei, aproape de închiderea de joi, iar închiderea s-a realizat la 4,3930 – 4,3960 lei.
În piaţa la termen de la Sibiu, euro s-a tranzacţionat pentru scadenţa de luna viitoare la 4,4066 lei, pentru iunie la 4,4251 – 4,4457 lei iar pentru finalul anului la 4,49 4,5012 lei.
Situaţia de pe pieţele financiare internaţionale va continua să influenţeze evoluţia leului, având în vedere că BNR nu consideră că relaxarea politicii monetare ar stimula direct economia, putând afecta resursele disponibile pentru investiţii, iar consumul nu reprezintă pârghia de dorit pentru stimularea economiei. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu afirma că actualul curs este cel corect şi că acesta este determinat şi de piaţă. “Încercăm să atenuăm deviaţia de la fair value a cursului de schimb, să îl păstrăm într-o zonă de echilibru şi credem că am reuşit în bună măsură”, a declarat guvernatorul.
Dolarul, care cobora la începutul lunii la 3,2033 lei, niv
