Conducerea USL este decisă ca până la finalul anului să bată în cuie noua structură administrativă a României, chiar dacă, deocamdată, nu există niciun proiect de lege în acest sens. Ce este, totuşi, sigur este faptul că se va merge pe ideea celor opt regiuni de dezvoltare conturate încă din 1997, dar care nu au personalitate juridică şi nu sunt unităţi administrativ-teritoriale. Sălajul va rămâne în continuare în Regiunea de Nord-Vest, alături de Bihor, Cluj, Bistriţa – Năsăud, Maramureş şi Satu Mare. Celelalte şapte regiuni vor fi Bucureşti-Ilfov, Centru, Nord-Est, Vest, Sud-Vest, Sud şi Sud-Est. Potrivit proiectului de Lege privind regiunile, aflat în discuţia USL, fiecare regiune va avea competenţe exclusive sau partajate cu cele ale statului, un buget multianual şi un preşedinte, în fruntea unui consiliu regional.
Cum, însă, fiecare regiune va trebui să aibă şi o capitală, stabilirea celor şapte oraşe care să primească acest rol de lider naşte scântei şi discuţii, fiecare judeţ vrând să aibă ultimul cuvânt de spus. Cele mai multe voci susţin că firesc este ca rangul de capitală să fie atribuit unui oraş puternic din fiecare regiune, lucru care reprezintă un subiect sensibil pentru autorităţile din judeţele mici. Acestea riscă să îşi piardă din putere şi să se vadă nevoite să se raporteze constant la centrul regional, lucru cu atît mai neplăcut cu cât va fi vorba inclusiv de alocări masive de fonduri, iar fiecare autoritate judeţeană va dori să îşi tragă spuza pe turta sa.
Ca o soluţie de compromis, premierul Victor Ponta a propus ca, în prima fază a procesului de regionalizare, să nu existe o singură capitală, ci să existe câte un centru politic, unul economic şi unul cultural în fiecare regiune.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Sălaj, Tiberiu Marc, merge chiar puţin mai departe, declarând că fiecare regiune va avea, probabil, mai mu
