Mai mulţi artişti români contemporani au intrat în licitaţii. Ştefan Câlţia în ţară şi Adrian Ghenie peste hotare sunt liderii primelor generaţii de artişti români care obţin încă din timpul vieţii consacrarea.

Alături de ei, câteva zeci de nume s-au impus deja prin performanţele din licitaţii şi prin prezenţa în colecţii publice şi private care le garantează pe termen lung atractivitatea. Arta contemporană este investiţia cu cel mai mare potenţial de creştere, iar riscurile, cel puţin punctual, devin din ce în ce mai mici. 32 dintre cele 64 de semnături prezente în ultima licitaţie de artă contemporană, organizată de Artmark în ultima zi din ianuarie, reprezintă autori în viaţă. Aceştia au o pondere crescută şi în licitaţiile generaliste de la Alis şi Goldart, unde au putut fi văzute inclusiv lucrări datate în anul curent. Pe lângă riscul presupus de arta contemporană, şi care poate fi rezumat ca temere că un autor sau un stil poate ieşi din modă şi îşi poate pierde lichiditatea pe termen lung, artiştii în viaţă prezintă şi multe avantaje investiţionale. Cele mai importante sunt autenticitatea absolută (întrucât autorii pot autentifica ei înşişi operele ce le sunt atribuite), dar şi o libertate comercială completă. Conform Legii 182/2000, operele artiştilor în viaţă nu pot fi clasificate în Patrimoniul Naţional, ceea ce face ca acestea să poată fi comercializate oricând, fără nicio restricţie sau formalitate, în ţară sau în străinătate. Autorii din Indicele Art Consacrat Răspunzând volumelor de tranzacţionare din licitaţii, Indicele Art Consacrat (singurul cuantificator de cotă existent pe piaţa românească) cuprinde din noiembrie 2012 un număr de 31 de artişti în viaţă ale căror opere sunt luate în calcul atunci când se stabileşte preţul mediu al picturii româneşti. Imediat după includerea acestora, valoarea indicelui a crescut de la 1.829 de puncte la 2.1