Entitatea statală visată de activiştii filo-maghiari ar avea nevoie de câteva zeci de milioane de euro pe an numai pentru a-şi finanţa aparatul birocratic. Doar unu din trei localnici ai judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş are ocupaţie, arată datele oficiale.
Dacă s-ar pune în practică revendicările activiştilor care cer autonomia „Ţinutului Secuiesc“, atunci noul organism statal ar fi format, pe criterii etnice, din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna.
Presupunând că, prin absurd, cineva ar constitui totuşi o astfel de entitate statală, „Adevărul“ vă propune un exerciţiu de imaginaţie, bazat însă pe date oficiale şi actuale: cum ar arăta această construcţie din punct de vedere macroeconomic.
Calculele arată că, oricât de optimiste ar fi viziunile etnico-politice ale activiştilor, „Ţinutul Secuiesc“ nu ar putea supravieţui, în presupusa lui autonomie economică, nici măcar câteva zile. Aparatul birocratic al statului ar secătui, prin necesarul său de finanţare, resursele şi aşa sărace ale economiei locale, astfel că ar fi nevoit să se împrumute mereu pentru a supravieţui. Iar populaţia locală ar trebui să muncească infinit mai mult decât acum pentru a-şi asigura un trai decent.
Bani din turism şi ape minerale
Potrivit datelor centralizate de Comisia Naţională de Prognoză în analizele sale pe plan teritorial, judeţele Mureş, Harghita şi Covasna ar fi cumulat, în 2012, un Produs Intern Brut de 25,6 miliarde de lei (aproximativ 6 miliarde de euro). Populaţia locală este de 1,12 milioane de locuitori, astfel că PIB-ul per capita ar fi undeva la 5.000 de euro – nivel întâlnit doar în cele mai sărace ţări din lume. Teritoriul este în proporţie de peste 75% muntos, astfel că în agricultură ar predomina zootehnia şi legumicultura – sectoare care dau cele mai mici randamente.
Punctul tare al regiunii constă în faptul că aici s
