Liderii UE au discutat bugetul european. Este pentru prima oară în istoria UE când bugetul este în scădere. Preşedintele Herman van Rompuy a propus un draft de buget cu 13 miliarde de euro mai mic decât în noiembrie anul trecut, adică 960 de miliarde de euro. Mizele mari ale României sunt fondurile pentru agricultură şi cele pentru coeziune. Preşedintele Traian Băsescu a anunţat vineri seara, la Bruxelles, după încheierea Consiliului European, că România a obţinut un buget de 39,887 miliarde de euro pentru exerciţiul financiar 2014-2020, o creştere de 18% faţă de exerciţiul financiar precedent, fiind una dintre putinele ţări cu creştere bugetară.

Şeful statului a explicat totodată că la summit s-a obţinut şi o prelungire a perioadei de graţie pentru cheltuirea fondurilor europene, de la 2 la 3 ani, o decizie care, potrivit evaluării făcute de Ministerul Finanţelor, previne dezangajarea a 4 miliarde euro. "Fără rezerve, îmi permit să mai adaug 4 miliarde la cele 40 care ne vin la bugetul alocat pentru exerciţiul bugetar următor", a spus Băsescu. Obţinerea acordului pe buget a echivalat cu o mare victorie care a însemnat că Uniunea Europeana merge mai departe şi nu se destramă, aşa cum i-au cântat prohodul mulţi. Pentru România, Politica Agricolă Comună are ceva noutăţi şi nu dintre cele mai îmbucurătoare. Din modificările cuprinse în actuala propunere de buget, România pierde avantajul oferit prin reforma PAC, în sensul în care, creşterea plăţilor directe la hectar va fi asigurată, însă într-un termen mai lung decât cel stabilit iniţial. Astfel, România ar fi urmat să ajungă la media subvenţiilor UE in 2017. Actualul proiect de buget arată că toate statele membre trebuie să ajungă la nivelul de alocare de 196 de euro pe hectar (România avea, în 2012, o alocare de 119,66 euro/ha) abia până în 2020. Nici nu au ajuns veştile despre buget bine în ţară că premier