Ca de obicei, adevărul este pe la mijloc. Bugetul UE pe următorii 7 ani aduce o premieră, este pentru prima dată mai mic decât precedentul. Deşi propunerea iniţială a Comisiei Europene viza un buget de aproximativ 1 trilion, ce au bătut în cuie liderii naţionali la sfârşitul săptămânii trecute-după 25 de ore de negocieri întrerupte de mai multe pauze – a fost unul de 960 miliarde euro, o scădere de 3,5% faţă de precedentul (2007-2013. De aici, nuanţările.

România a luat mai multe fonduri (faţă de 33 miliarde euro, am urcat la alocări de 40 miliarde), în special pentru plăţile directe din agricultură (circa 5 miliarde euro suplimentar), unde subvenţia la hectar va creşte treptat de la nivelul de 110 euro în prezent, până la 196 euro în 2020. În plus, se pot adăuga nişte bani din prelungirea perioadei de dezangajare, de la „n+2 ani“ la „n+3 ani“, măsură susţinută de România şi acceptată de CE (cu alte cuvinte, perioada în care fondurile necheltuite la termen se retrag, creşte). Cât de mulţi vor fi? Depinde cât de mulţi vom fi în stare să… nu cheltuim în exerciţiul bugetar european viitor (Preşedinţia a avansat cifra: 4 miliarde euro).

Dezamăgirea se axează pe fondurile de coeziune, unde limitarea impusă, de 110% din alocarea anterioară, a tăiat 2 miliarde euro din fondurile potenţiale cuvenite României, conform formulei iniţiale de calcul (2,35% din PIB).

„Prima şi cea mai importantă realitate e că România a obţinut cea mai mare creştere procentuală a bugetului, fiind una din puţinele ţări cu creştere bugetară (Polonia a luat „doar“ 15% în plus, n.n.). Creşterea faţă de precedentul exerciţiu este de 18%; avem o creştere de 10% pe fondurile de coeziune şi una de 27% pe fondurile destinate politicii agricole“, a declarat preşedintele Băsescu.

„Sunt foarte dezamăgit de rezultatul final. România a obţinut 39 miliarde euro, am pierdut 9 miliarde eur