Ultimele luni de negocieri au adus României, la Consiliul European de vineri de la Bruxelles, fonduri comunitare pentru următorii şapte ani de 39,88 miliarde de euro. Doar pe hârtie.
Contrele publice, la nici câteva minute după decizie, între premierul Victor Ponta care acuză că "nu s-a obţinut nimic în plus" şi preşedintele Traian Băsescu, cel care a anunţat "victoria", sunt însă false probleme date fiind rata de absorbiţie dezastruoasă a banilor europeni de până acum şi riscul suspendării plăţilor în mai multe programe în acest an. Inclusiv amânarea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană poate diminua suficient de mult sumele care ar urma să ajungă în România via Bruxelles.
Ultimul cuvânt în privinţa banilor europeni din următorii ani îl va avea Parlamentul European.
Ce spun cifrele
Din cele două runde de negocieri la Bruxelles între şefii de stat şi de guverne - prima în noiembrie, a doua în februarie -, preşedintele Băsescu a ieşit cu aproape 40 de miliarde de euro. Suma este evident inferioară propunerii de 48 de miliarde care se putea deduce din varianta de buget avansată Consiliului de Comisia Europeană. Scenariul de buget al lui Jose Manuel Barroso nu era însă decât o variantă de start a negocierii, cea mai optimistă posibilă pentru toate statele, şi nu mai este de actualitate încă din octombrie, când a fost ajustat de Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului.
În noua schemă van Rompuy, agreată parţial în noiembrie, României i se prefigura ca parte din buget aceeaşi sumă: 40 de miliarde. Ceea ce nu era o garanţie că nu mai putea fi tăiată dacă liderii europeni decideau să reducă, la nivelul întregului buget, din banii pentru coeziune şi pentru agricultură, de care România a fost direct interesată.
În linii mari, România a obţinut 21,8 de miliarde de euro fonduri de coeziune (autostrăzi,
