Cum a ajuns premierul sa sustina ca Romaniei i s-au alocat la Bruxelles mai putini bani cand de fapt sunt mai multi. Impartirea bugetului comunitar pentru urmatorii sapte ani a generat o diferenta de reactii cel putin ciudata intre presedinte si premier. Unul se lauda cu mai multi bani pentru Romania, celalalt se plange ca vor fi mai putini. Exemplu tipic pentru politica de Bucuresti. Totusi, care este adevarul? Pentru primii sapte ani in UE, tara noastra a avut la dispozitie 31 de miliarde de euro. Fondurile, se stie, nu au fost consumate nici pe jumatate, din mai multe motive, intre care prevaleaza dificultatile birocratice ale accesarii diferitelor programe, intarzierea platilor, coparticiparea financiara uneori peste posibilitatile solicitantilor. La acestea se adauga si nelipsitele fraude, care au atras sanctiuni de genul "confiscarii" unei parti a banilor pusi la dispozitie. Chiar si asa, cele mai multe proiecte au fost viabile. Iesenii pot constata asta, de exemplu, pe strazile in curs de reabilitare si modernizare ale orasului. Acelasi oras pe care premierul astazi nemultumit il trateaza cu indiferenta - la fel ca toata jumatatea de est a tarii, cu exceptia Constantei - atunci cand vine vorba de investitii de anvergura. Revenind, Romania obtine 40 de miliarde de euro pentru a-i cheltui - probabil cu mai multa eficienta - din 2014 incolo. Cu noua miliarde mai mult, in conditiile in care bugetul total comunitar a scazut, la presiunile Marii Britanii si Olandei. Presedintele, prezent la Consiliul European unde s-a alocat aceasta "felie" Romaniei, afirma ca este un succes, mai ales ca europenii au fost de acord si cu un termen de gratie de trei ani pentru a cheltui inca patru miliarde de euro salvati din fondurile neconsumate, acum in pericol sa fie date inapoi Uniunii Europene. De cealalta parte, primul ministru sustine ca in noiembrie, adica atunci cand amenint