Din momentul în care Comisia Europeană s-a implicat partizan în disputele politice din România, ea şi-a pierdut rolul de instanţă superioară şi orice credibilitate. Ultimul raport a fost receptat preponderent negativ şi considerat subiectiv. Cu atât mai mult în acest an, Comisia are o problemă fiindcă unele state se folosesc de raportul MCV pentru a amâna incorect aderarea României la spaţiul Schengen, aducând astfel şi o dimensiune de politică externă subiectivismului.
Deşi la modul teoretic, românii sunt cetăţeni europeni, ei nu sunt trataţi ca atare de toate statele uniunii, fiindu-le încă restricţionate anumite drepturi. În plus, din MCV a dispărut tocmai partea cea mai utilă, C. Nu mai este un mecanism de cooperare şi verificare, ci doar unul de verificare.
Ceea ce îi este de reproşat Comisiei nu este atât partizanatul cu “partea greşită” şi susţinerea unui preşedinte impopular. Teza de la care pornesc ei şi apărătorii preşedintelui este că lipsa de popularitate se datorează “măsurilor eroice” de austeritate care “au salvat România de la faliment economic”. Ceea ce este cu totul fals. Deteriorarea bruscă a popularităţii prezidenţiale a apărut mult după ce s-au luat măsurile de austeritate şi are de a face cu un mod agresiv de a face politică.
Comisia Europeană greşeşte flagrant considerând “momentul 0″ evenimentele din vara trecută, ca şi cum ele ar fi apărut din spuma mării ca urmare a marelui intrigant politic Dan Voiculescu. Rămas fără adversari politici, după ce Ion Iliescu s-a pensionat de mult, Vântu este la închisoare, Năstase la închisoare, Patriciu este bolnav şi are alte probleme, regimul Băsescu îl gonflează pe patronul trustului Intact la rang de mare maestru al combinaţiilor oculte, deşi puterea lui reală este mult inferioară. Ca notă de amuzament, este interesantă trecerea de la “Felix”, numele de cod al unui turnă