Denumirile originare ale localităţilor constănţene, denumiri tătare, turceşti sau ruse precum HobeHkoe aparţinând localităţii Ghindăreşti, sunt şi astăzi pe buzele multora. Şi aceasta pentru că minorităţile preferă atunci când vorbesc despre satele şi comunele din judeţ să le spună pe vechiul nume. Însă doar cinci dintre satele constănţene au la intrarea în localitate şi plăcuţe bilingve cu noua şi vechea denumire, semn că familiile aparţinând minorităţilor naţionale sunt aici în număr foarte mare.

În 2001 a apărut o Hotărâre de Guvern prin care au fost recunoscute atât denumirea veche, cât şi cea nouă în cazul mai multor localităţi. Cu toate acestea, nu toţi primarii au decis să monteze plăcuţe bilingve la intrările în localităţi. Prin Hotărârea de Guvern numărul 1208/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia locală, pentru judeţul Constanţa, s-a hotărât să fie aprobate două denumiri în cazul a 14 localităţi, după cum urmează: Lazu (Laz Mahale); Făurei (Kalaici); Castelu (Kostel); Tătaru (Azaplar); Lespezi (Tekekoy); Văleni (Yenisenlia); Ghindăreşti (HobeHkoe); Independenta (Bairamdede); Fântâna Mare (Başpunar); Brebeni (Kukurkoy); Hagieni (Hacilar); Cuiugiuc (Kuyucuk); Gherghina (Defca) şi Osmancea (Osmanca).

Făurei sau Kalaici stă scris pe indicatoare

Singurele cinci sate care au plăcuţele indicatoare de localitate cu vechea şi noua denumire sunt Făurei, Independenţa, Ghindăreşti, Văleni şi Lespezi.

La Făurei, plăcuţa este veche şi ruginită, aşa că abia se mai cunoaşte că pe ea au fost inscripţionate cândva cele două nume, respectiv Făurei şi Kalaici. Însă, existenţa oficială a celor două denumiri este anunţată încă din oraş. Mai precis, pe indicatorul de la sensul giratoriu din Băneasa, în dreptul localităţii F