Ovationat cu privire la interventia militara din Mali, presedintele Frantei, Francois Hollande, are toate sansele sa piarda "razboiul" intern, asa cum presa internationala prezinta situatia din Hexagon, in contextul nemultumirilor exprimate de populatie si a recursului tentant la interventionismul statului intru salvarea companiilor franceze.
In campania de anul trecut pentru presedintie, Francois Hollande (foto) se auto-portretiza drept ca un candidat anti-austeritate, cu promisiunea de a relansa economia Frantei, inlusiv a Europei, prin investitii domenii strategice, cum ar fi educatia si santatea - si prin fortarea paturii bogate a tarii sa-si asume mai multa responsabilitate sociala. Dupa noua luni de mandat, austeritatea a ramas la carma in Franta, iar ideea de prosperitatea poate ajunge curand doar o tema de decor pe strazile Parisului.
Hollande s-a trezit prins intre doua presiuni strivitoare, imposibil de armonizat chiar pentru un lider puternic si matur. Pe de o parte, exista presiunea economica si sociala interna, cu din ce in ce mai multe concedieri si taieri de salarii, in timp ce sindicatele fac apeluri la noul guvern socialist sa vina cu un plan de salvare, iar pe de alta parte, se afla dorinta Frantei de ramane un "nume cu greutate", intre izolata Anglie si concurentul Germania, pe scena unei Uniuni Europene macinata economic.
Impasul economic scufunda popularitatea lui Hollande
Desi incursiunea militara impotriva rebelilor jihadisti din Nordul Mali i-a adus presedintelui francez o oarecare revenire in sondaje, analistii atentioneaza ca actuala situatie economica din Hexagon i-ar putea diminua considerabil sustinerea politica pe viitor, potrivit France24. Hollande si-a inceput mandatul, in urma cu aproape noua luni, avand o popularitate de peste 60 la suta in randul francezilor, dar de atunci si pana in prezent, aceasta a scazut l
