Autoritatea a iniţiat un proiect de act normativ prin care cere ANAF creanţele a 233 de firme aflate în insolvenţă sau faliment

Unul dintre argumentele aduse este că ANAF s-ar preocupa mai degrabă de vânzarea activelor la bucată decât de reorganizare

Instituţia consideră că fabricile închise, unele deja dizolvate, sunt printre singurele companii care pot asigura multe locuri de muncă

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) vrea să preia de la ANAF creanţele marilor companii ajunse în insolvenţă sau chiar faliment, argumentând că astfel poate căuta şi găsi investitori strategici, dispuşi să găsească soluţii măcar pentru reluarea parţială a activităţii, în timp ce ANAF s-ar preocupa mai degrabă de colectarea creanţelor prin valorificarea activelor.

AVAS are în portofoliul său aproximativ 2000 de societăţi comerciale aflate în procedura insolvenţei, la 233 dintre acestea având şi calitatea de actionar. Dintre cele 233, la 90 AVAS este acţionar majoritar. "O mare parte a acestor societăţi sunt considerate societăţi de importanţă locală, numărându-se printre singurele companii care pot asigura un număr important de locuri de muncă, în zone cu un grad de şomaj ridicat şi în care s-au închis rând pe rând unităţi industriale importante", notează AVAS.

Problema care se pune este însă alta: majoritatea companiilor în cauză nu mai au niciun fel de activitate de mai bine de şapte ani, unele dintre ele fiind între timp dizolvate (precum Deltasistem, la care AVAS deţine 99,99% din acţiuni, şi Polirom - AVAS are 84,28% din titluri), pentru altele neostenindu-se nimeni să depună vreun bilanţ sau orice fel de date financiare pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Excepţie fac Fortus - Iaşi (unde AVAS are 60% din acţiuni) şi Aversa Bucureşti (AVAS deţine 66,27% dintre titluri), despre care AAAS notează, în nota de fundamentare