INTERVIU. Teologul Radu Preda răspunde mai multor întrebări delicate despre relaţia românilor cu Biserica Ortodoxă Română. Pornim de la constatarea că societatea românească a ieşit din comunism mai divizată ca niciodată înainte. Încercăm să găsim răspunsul la „Ce ne mai uneşte?”. Toate sondajele de opinie realizate în ultimele două decenii au indicat cu încăpăţânare două posibile piste: credinţa şi patriotismul. Cum altfel se poate citi încrederea constantă învestită de români în biserică şi armată? Avem, însă, un proiect de ţară sau doar identităţi imposibil de coagulat într-un efort comun? Văzând că, după integrarea în UE, nu mai există un proiect care să ne canalizeze energiile, ne punem câteva întrebări despre cum va arăta România în 2030. Plecăm, deci, de la identităţi. Tema e fierbinte, mai ales că reent câteva organizaţii non-guvernamentale au solicitat public încetarea finanţării BOR de la bugetul de stat. “Întrebările care urmează nu sunt neapărat ale noastre, ale unor jurnalişti către un teolog, ci poate mai mult ale publicului nostru. Vă întrebăm ce ştim că v-ar întreba şi alţii”, i-am spus teologului Radu Preda. Ne-a răspuns. Inclusiv la întrebarea despre profitul enorm făcut de BOR într-un an de criză: “Se pare că Biserica, generic vorbind, se gestionează mai bine decât o face statul în raport cu banul public. Un exemplu de management!”. Citim în sondajele recente că tot mai mulţi tineri se declară atei. Va fi societatea viitorului una atee?

Pe de o parte, nu cred că trebuie să ne luăm doar după sondaje. Măcar şi pentru simplu fapt că dinamica unei comunităţi de credinţă nu poate fi surprinsă cu metode strict sociologice. Pe de altă parte, aceste date au menirea de a sugera anumite tendinţe pe care este bine să le luăm la cunoştinţă. În orice caz, BOR are nevoie în mod evident de o înnoire a dialogului dintre cler şi laicat, în general, şi de înc