*Guvernul a discutat despre necesitatea finanţării unor proiecte de protecţia mediului în zonele limitrofe

După ani de tergiversare, a fost nevoie de o criză economică pentru ca politicienii să recunoască importanţa canalului Siret-Bărăgan, o construcţie magistrală proiectată să traverseze şi Buzăul, care ar putea însemna salvarea agriculturii locale. Sumele pentru construirea canalului sunt imense şi ar putea fi acoperite fie din fonduri europene, fie printr-un parteneriat public-privat. Lucrurile se mişcă însă foarte încet. Responsabilii de la Bucureşti spun că lucrările la Canalul Siret-Bărăgan vor fi reluate anul acesta, după ce Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) i-a fost alocată o sumă cu 500 de milioane de euro mai mare decât cea din 2012, o parte din aceşti bani urmând a fi destinată continuării lucrărilor la Canalul Siret- Bărăgan, sistem care, după finalizare, ar putea asigura irigarea a 700.000 de hectare de teren agricol. Pentru realizarea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan ar fi însă nevoie de 2,5 miliarde de euro, iar investiţiile pot fi continuate doar printr-un parteneriat public-privat, efortul financiar pentru statul român fiind mult prea mare. Până la identificarea surselor de finanţare, Guvernul a discutat despre necesitatea finanţării unor proiecte de protecţia mediului în zonele limitrofe Canalului Siret – Bărăgan. La sfârşitul anului trecut, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a prezentat o Notă în şedinţa de Guvern din decembrie, cu aceste investiţii necesare. În realizarea documentului s-a plecat de la premisa că sunt necesare lucrările de combatere a eroziunii solului, în această zonă, precum şi înlăturarea unor fenomene precum alunecări şi prăbuşiri de terenuri, inundaţii.

În toamna anului 2012, un grup de întreprinzători americani, care doresc să investească în Canalul Siret – Bărăgan, au ver