Papa Benedict al XVI-lea şi-a anunţat retragerea, începand cu 28 februarie, şi a invocat ca motiv varsta sa

Eveniment fără precedent în ultima jumătate de mileniu, Papa Benedict al XVI-lea a anunţat oficial retragerea de la conducerea Statului Vatican şi de la cârma Bisericii romano-catolice, într-un discurs pronunţat în latina într-un consistoriu la Vatican. Încă o dată suveranul pontif de origine germană reuşeşte să surprindă. După duşul rece adus în relaţiile Bisericii latine cu musulmanii, evreii şi ortodocşii, papa Benedict al XVI-lea va fi primul papă pensionar din ultimii 600 de ani. Cunoscut ca eminenţa cenuşie a Vaticanului şi unul din cei mai aprigi apărători ai catolicismului conservator – fiind ani buni prefect al Congregaţiei De Propaganda Fidei - papa Benedict al XVI-lea încheie un pontificat la capătul căruia a reuşit un bilanţ controversat, dacă este să-l privim şi analizăm în raport cu uriaşa deschidere adusă de polonezul Ioan Paul al II-lea, predecesorul său. Este adevărat că papa Benedict al XVI-lea a fost primul papă care a condamnant homosexualitatea, şi-a cerut scuze oficial pentru abuzurile unor preoţi catolici, mai ales peste Ocean. Însă, este la fel de adevărat că Benedict al XVI-lea, din punct de vedere al deschiderii Bisericii latine faţă de celelalte Biserici creştine şi Islamul, poziţiile sale au fost dintre cele mai conservatoare, amintind mai degrabă de tonul politic al «Războiului Rece». Dacă Ioan Paul al II-lea a mers la Zidul Plângerii, a intrat într-o moschee şi a avut un dialog frăţesc cu lumea Ortodoxă, Benedict al XVI-lea nu i-a călcat pe urme. Mai mult decât atât a reuşit prin atitudinile sale să pună la îndoială Holocaustul. Se pare că strategii Vaticanului au decis că-i mai bine o ieşire la pensie decât continuarea acestei politici agresive la adresa celorlalte religii care nu duce la nimic. În timp ce Ioan Paul al II-lea