Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Maramureş (DGASPC) a devenit o instituţie în care abuzurile, neregulile şi scandalurile s-au banalizat. În numărul trecut, GAZETA de Maramureş a prezentat povestea a doi tineri dintr-o casă de tip familial, pe care direcţia doreşte să-i mute forţat într-un alt centru. Săptămâna trecută, o tânără din aceeaşi casă s-a trezit cu „ordin” de evacuare. Au urmat o tentativă de suicid şi un drum la psihiatrie. Soluţia e una singură: Boitor, dă-ţi demisia!

Un caz de tentativă de suicid, antidepresive înghiţite cu forţa, scandal, abuzuri şi o avalanşă de plângeri. Povestea tinerilor de la Casa de tip familial „Mihai Eminescu” din Sighetu Marmaţiei devine tot mai tragică. Întâmplător sau nu, după ce săptămâna trecută am prezentat o radiografie a „Arhipelagului abuzurilor” şi implicit a argumentelor pentru care Nicolae Boitor trebuie să plece din funcţia de director şi povestea celor doi tineri studenţi pe care direcţia doreşte să-i mute, împotriva voinţei lor, în Centrul de Plasament, Asistenţă şi Sprijin pentru Tinerii care urmează să părăsească sistemul de Protecţie a Copilului, săptămâna trecută am fost contactaţi de o altă tânără cu o poveste similară. Isaura Carmen Rezmiveş, Iza, cum îi spun prietenii, are 18 ani şi se află şi ea pe lista celor care „trebuie” să plece în noul centru, împotriva voinţei ei. Cazul a ajuns în instanţă, care s-a şi pronunţat, numai că Iza n-a primit sentinţa de la Direcţie şi nici tribunalul nu i-a trimis-o. Totuşi, s-a trezit cu o decizie imperativă că trebuie să se mute. A intrat în panică, disperată, a încercat să-şi taie venele. În final, au fost chemate poliţia şi ambulanţa şi fata a ajuns la Psihiatrie. A primit tratament şi spune că a fost obligată să înghită nişte medicamente foarte tari, care îi dau somnolenţă şi ameţeli şi din cauza cărora n-a