Ideile bune duc către succes, iar ideile proaste duc către eşec. Oricât ar părea de logică fraza de mai sus, există două situaţii clare în care ea pare că nu se confirmă. În primul rând, ideile proaste s-ar putea să nu fie chiar atât de proaste în cazul în care există altcineva cu idei absolut tâmpite. În asemenea condiţii, cel cu idei proaste se numeşte răul cel mai mic şi are mari şanse să ajungă la guvernare. În al doilea rând, uneori dintr-o idee proastă se poate naşte un produs foarte bun pentru cu totul şi cu totul alt scop. Multe descoperiri ale ştiinţei au fost născute cu totul întâmplător, dar exemplul meu favorit rămâne Viagra, medicamentul pentru inimă care a reuşit să zdruncine serios atât dormitoarele cardiacilor, cât şi credinţa populară că sexul este o activitate rezervată tinerilor.

Iată de ce, aparent în ciuda logicii, am ajuns să aştept cu nerăbdare următoarele iniţiative ale guvernării USL. Sunt sigur că din rigiditatea specifică instituţiilor birocrate ale Uniunii Europene, combinată cu gândirea „outside the box“ a puşcăriabililor români - bine reprezentaţi în actualul Parlament - se pot naşte lucruri inovative şi extrem de interesante. Odată, într-o vacanţă petrecută în Israel, ghidul ne-a arătat pe fereastra autocarului şerpuind pe nişte coline o mică aşezare omenească ce părea neverosimil de cochetă din cauza pustietăţii dezolante care o înconjura. Ce-o fi fost în capul celui care a irosit atâţia bani într-un loc care nu interesează pe nimeni? Răspunsul ghidului m-a luminat. Aşezarea cu pricina era o închisoare. Dar nu o închisoare pentru oricine. Era închisoarea celor foarte bogaţi. Iată deci că, pentru nişte oameni foarte serioşi şi pragmatici cum sunt evreii, chiar şi furtul este o chestiune care trebuie tratată cu toată atenţia. Eşti un găinar oarecare, un coate-goale care fură ca să aibă ce mânca, putrezeşti î