Kelemen Hunor, 44 de ani, ales preşedinte al UDMR acum doi ani, crede că Titus Corlăţean, ministrul român de Externe, şi omologul său ungar, Janos Martony, puteau rezolva scandalul steagurilor Ţinutului Secuiesc în tăcere. Şefii celor două diplomaţii ar putea, de asemenea, negocia inclusiv principala revendicare a UDMR, autonomia Ţinutului Secuiesc, crede Kelemen Hunor, cu atât mai mult cu cât Constituţia Ungariei precizează că guvernele de la Budapesta trebuie să susţină aspiraţiile şi proiectele comunităţilor maghiare care nu trăiesc în Ungaria. Preşedintele UDMR socoteşte că în interiorul arcului guvernamental Crin Antonescu şi Dan Voiculescu sunt promotorii curentului naţionalist, în schimb Victor Ponta este „foarte corect, deschis, receptiv“, „empatic“ şi „responsabil“. Cu toate acestea, „scandalul steagurilor“ a început după ce noul prefect PSD de Covasna a cerut scoaterea steagului Ţinutului Secuiesc din încăperea în care avea loc învestirea sa, deşi acest steag este steagul judeţului şi, potrivit hotărârilor oficiale, poate fi arborat în locuri publice, cu atât mai mult cu cât există inclusiv o hotărâre judecătorească în acest sens. Cine câştigă din acest război al steagurilor? K.H.: Cei care nu vor o convieţuire paşnică între români şi maghiari. Este vorba despre ambele părţi: şi politicienii de la Budapesta folosesc această carte pentru a obţine la alegerile de anul viitor voturile maghiarilor din România, care au dublă cetăţenie. Este o abordare cinică şi din partea liderilor de la Budapesta, şi din partea celor de la Bucureşti. Din ce spuneţi rezultă că principalii responsabili în acest conflict ar fi FIDESZ, partidul de dreapta aflat la putere în Ungaria, dar şi o parte din formaţiunile arcului guvernamental de la Bucureşti. K.H.: Aşa este. Există în ambele tabere guvernamentale politicieni care şi-au dezvăluit de mai multe ori înclinaţiile lor naţionali