“Cei care consumă aurolac pot ajunge să comită acte de tâhărie şi chiar asasinate, pentru a-l procura”

Mihaela Tomiţă, comisar-şef al Centrului Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Timişoara, salută iniţiativa prof. univ. dr. Dan V. Poenaru, prorectorul Universităţii de Medicină Timişoara, de a fi promulgată o lege antiaurolac. “Dacă dr. Poenaru doreşte să propună acest proiect, eu îl pot sprijini, dar trebuie să ne întâlnim şi să discutăm detaliile unei asemenea campanii.

Este foarte bună ideea”, a declarat Tomiţă. În România, cel mai popular inhalant este aurolacul. Produsul este comercializat în magazinele metalo-chimice, sub diferite denumiri: bronz aluminiu, bronz argintiu sau bronz auriu. Aurolacul este colorant sintetic, o suspensie coloidală de pulbere de aluminiu într-un liant şi diluant. Conţine solvenţi cu efecte halucinogene şi este încadrat în categoria inhalanţilor cu efect embrionarcotic. “Utilizat ca drog, aurolacul se inhalează prin deschizătura unei pungi de plastic aplicate ermetic pe orificiile respiratorii –gură şi nas. Drogul este rapid absorbit în plămâni, trece în circulaţia sangvină, după care este distribuit la nivelul sistemului nervos central şi a altor organe. Afectează creierul prin hipoxie, adică prin scăderea concentraţiei de oxigen din sânge, cauzată de înlocuirea aerului în plămâni cu gazele inhalantului. Hipoxia afectează toate celulele organismului, dar cele mai expuse sunt celulele creierului. Inhalarea gazelor afectează grav sistemul nervos central, pe termen lung, iar cei care îl consumă, de obicei copiii străzii, pot ajunge să comită acte de tâlhărie şi chiar asasinate, pentru a-l procura”, se arată în propunerea legislativă. “Preţul accesibil, uşurinţa procurării a făcut ca acest mod de drogare să se răspândească foarte rapid, la vârste incredibil de tinere, iar în acest caz se manifestă