Tensionarea relaţiilor româno-maghiare din ultima perioadă se cuvine analizată într-un context mai larg, dat fiind faptul că disputele provocate de declaraţiile secretarului de stat în ministerul ungar al afacerilor externe, Nemeth Zsolt, legate de drapelul secuiesc reprezintă doar partea la vedere a aisbergului. Desigur, Nemeth Zsolt este unul din susţinătorii înfocaţi ai autonomiei Ţinutului Secuiesc, dar aceste sentimente nu justifică în niciun fel afirmaţia sa aberantă că maghiarii din Transilvania sunt supuşi unei agresiuni simbolice şi, prin urmare, maghiarii din Ungaria trebuie să răspundă arborând steagul Ţinutului Secuiesc. Justifică însă pe deplin replica premierului Victor Ponta, care a calificat drept obrăznicii afirmaţiile lui Nemeth Zsolt. Este, în definiţie, problema maghiarilor din Ungaria ce steaguri sau drapele arborează, dar referirile la acelaşi aspect în cazul României au la o analiză atentă evidente conotaţii politice partizane. Este astfel vizibil de la ani-lumină distanţă că palavrele secretarului de stat Nemeth Zsolt au, asemeni drapelului secuiesc devenit acum motiv de controverse diplomatice româno-maghiare, culoare politică, cu substrat uşor de identificat.

Astfel, a mai rămas doar un an până la viitoarele alegeri parlamentare din Ungaria, iar popularitatea partidului de guvernământ, FIDESZ, condus de Viktor Orban a scăzut dramatic de la alegerile din 2010. Analiştii politici arată că FIDESZ are nevoie de radicalizarea maghiarilor de peste hotare, care au drept de vot la aceste alegeri. Tensionarea relaţiilor româno-maghiare l-ar ajuta pe Viktor Orban, chiar împotriva reticenţei Comisiei Europene faţă de autonomia pe criterii etnice, atât de trâmbiţată.

Pe de altă parte, în această perioadă Guvernul Ponta discută despre regionalizarea României. USL, după cum se ştie, doreşte ca viitoarea împărţire teritorială a Româ