Decizia suveranului pontif de a demisiona a surprins atât opinia publică, cât şi proprii cardinali, în condiţiile în care majoritatea liderilor spirituali catolici au ocupat postul până la încetarea din viaţă. Retragerea Papei Benedict a ridicat numeroase semne de întrebare şi a stârnit alte eventuale ipoteze cu privire la prima demisie papală în ultimii 600 de ani. Timp de secole, s-a considerat că funcţia de Papă este una relativ uşor de ocupat, iar candidaţii au fost majoritatea italieni. Papa Pius al XI-lea chiar a dispărut de scena publică timp de doi ani, în perioada anilor 1930, pentru a ascunde faptul că folosea scaunul cu rotile. „Italienii sunt mari adepţi ai teoriilor conspiraţiei şi caută alte motive pentru care Papa a demisionat. Cred că cel mai răspândit motiv pe care l-au găsit oamenii este că, probabil, este mult mai bolnav decât ni s-a spus”, a declarat Gordon Rayner, reporterul şef al ziarului britanic „The Telegraph”. Cardinalii se pregătesc acum să găsească un înlocuitor pentru Papa Benedict al XVI-lea care trebuie să fie o figură spirituală capabilă să inspire şi să unească cei 1,1 miliarde de credincioşi catolici. De asemenea, profilul noului papă face apel la capacitatea de manageriere, de preferat prin intermediul reţelei de socializare Twitter, cu un program de 24 de ore, şapte zile pe săptămână, scrie publicaţia americană „The Washington Post”. Portretul robot al următorului papă Alegerea unui nou papă ar putea avea mai mult potenţial de a influenţa viitorul catolicismului, decât impactul avut de alegerea cardinalului Joseph Ratzinger în 2005, aflat atunci la vârsta de 78 de ani. În opt ani de când a preluat mandatul, diviziunile lumii catolice au fost accentuate. Europa şi Statele Unite au dus în mijlocul lor un război cultural în ce priveşte contracepţia, homosexualitatea şi rolul femeilor în biserică. În schimb, în partea de est, Africa ş