Cardinalii vor avea de făcut o opţiune dificilă, într-o perioadă în care Biserica Catolică se confruntă cu o contestaţie internă şi schimbări rapide în lume, iar de această dată alegerea unui Papă din rândul prelaţilor latino-americani, africani sau asiatici nu poate fi exclusă.
Numele noului Papă nu a fost cunoscut niciodată înainte de conclav. Nimeni nu a prevăzut alegerea lui Karol Wojtyla în 1978, în schimb, în privinţa succesorului său, numeroşi book-makeri au pariat pe Joseph Ratzinger, persoana cea mai cunoscută din Curie.
În orice caz, decizia Papei de a se retrage din cauza vârstei va avea “multă influenţă asupra alegerii noului Papă“, a apreciat expertul Marco Politi, notând că Biserica “are nevoie” de persoane mai tinere. Or, numeroşi cardinali tineri şi promiţători provin din sudul lumii.
“Colegiul sacru”, care trebuie să găsească un succesor pentru Benedict al XVI-lea, va număra 118 cardinali electori (care au o vârstă mai mică de 80 de ani), cu puţin sub limita admisă de 120.
Cei mai mulţi (67) au devenit cardinali în cei opt ani de pontificat ai lui Benedict al XVI-lea, iar 51 în timpul lui Ioan Paul al II-lea, când prelaţi consideraţi conservatori au fost recompensaţi în mare parte. Dar, aşa cum s-a observat la ultimul conclav din toamna anului 2012, Benedict al XVI-lea la rândul său s-a preocupat să numească personalităţi “sigure” din punct de vedere doctrinar.
Din cei 118 electori care reprezintă aproape 1,2 miliarde de catolici, 62 vin din Europa, între care 28 sunt italieni, 19 sunt originari din America de Sud, 14 din America de Nord, 11 din Africa şi alţi 11 din Asia. Unul singur este originar din Oceania.
Numeroşi candidaţi occidentali, apropiaţi actualului Papă, teologi şi intelectuali, au ceva şanse, potrivit cunoscătorilor Sfântului Scaun, chiar dacă simplul fapt de a fi occidental, european sau chiar itali
