Decizia Papei Benedict de a se retrage din funcţie ar putea fi rezultatul unei serii de factori care au culminat cu eşecul reformării Curiei Romane, aparatul administrativ al Vaticanului, şi cu un raport secret elaborat de trei cardinali în urma scandalului supranumit "Vatileaks".
"În contextul în care nu a reuşit reformarea Curiei Romane, Benedict al XVI-lea a ajuns la o concluzie amară: pleacă el, se schimbă el. Este vorba de sacrificiul extrem, traumatic, al unui pontif intelectual învins de un aparat administrativ prea acaparat de putere şi prea autoreferenţial pentru a fi reformat. Papa Benedict a încercat o emancipare a Papalităţii şi a Bisericii Catolice (...); însă a devenit o victimă", scrie, într-un editorial, expertul Corriere della Sera Massimo Franco.
"Asistăm acum la un simptom extrem, final, irevocabil al crizei unui sistem de conducere şi unei forme a papalităţii. Este vorba de revolta unui Sfânt Părinte faţă de o derivă a unei Biserici-instituţie care în ultimii ani a trecut de la statutul de «maestru al vieţii» la cel de «păcătos»; (...) O lungă serie de conflicte, manevre, trădări sub cupola Catedralei San Pietro. (...)", notează Corriere della Sera.
Publicaţia italiană vorbeşte şi despre un presupus "raport secret" elaborat de trei cardinali şi prezentat în urmă cu câteva zile pe tema scandalului difuzării de informaţii confidenţiale de către fostul majordom papal Paolo Gabriele.
Conform publicaţiei Il Fatto Quotidiano, evenimentele din ultimul an, inclusiv scandalul scurgerilor de informaţii, ar fi fost o manevră a Suveranului Pontif pentru limitarea puterii secretarului de Stat Tarcisio Bertone, şeful aparatului politic şi diplomatic al Vaticanului. Potrivit Il Fatto Quotidiano, Bertone ar fi fost de fapt obiectivul central al scandalului supranumit "Vatileaks". Într-o ultimă decizie, Papa Benedict numise şase cardi
