Noi probleme pentru euro, după ce Uniunea Europeană a reuşit să rezolve, în parte, criza datoriilor suverane. Pe măsură ce încrederea investitorilor revine, valoarea euro creşte. De câteva luni, moneda europeană se apreciază în ritm accelerat faţă de celelalte valute forte. Fenomenul afectează deja economia europeană, scăzându-i competitivitatea în raport cu celelalte puteri.

Uniunea Europeană nu are la îndemână metoda deprecierii forţate. Însă Japonia şi Statele Unite au recurs recent la aceste instrumente, ceea ce a dus la un război global al valutelor. Problema se află pe agenda dezbaterilor G7, adică Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Canada şi Japonia.

Primul care a avut o poziţie clară şi a lansat un avertisment la fel de clar în această problemă (aprecierea euro în raport cu celelalte monede forte) a fost preşedintele francez, François Hollande. În discursul ţinut la Strasbourg săptămâna trecută, el a insistat că Uniunea Europeană are nevoie de reguli în ceea ce priveşte cursul de schimb al euro. Apoi, Franţa a cerut Băncii Centrale Europene să stabilească o ţintă maximală pentru euro şi să acţioneze când aceasta e depăşită. Germania a respins ideea, la fel şi BCE, ambele pledând pentru un curs liber.

Prin deprecieri ale propriilor monede pe pieţele internaţionale, statele se luptă să rămână competitive, notează The Guardian. Măsuri precum programul masiv de cumpărare de obligaţiuni realizat de Rezerva Federală în Statele Unite duce la deprecierea dolarului. Consecinţa este că exporturile americane sunt mai ieftine atunci pe piaţa internaţională, deci şi economia SUA este mai competitivă. Însă, în timp ce Rezerva Federală din America sau Banca Centrală a Japoniei (aflată acum în centrul criticilor pentru devalorizarea yenului) aruncă practic pe piaţă o mare cantitate de bani, Banca Centrală Europeană nu face acelaş