STUDIU DE CAZ Sistemele centralizate sunt printre cele mai eficiente metode de încălzire în unele state vestice ale Europei. În România, e taman pe dos: RADET adună datorii cu nemiluita.
Dacă în articolul publicat în ediţia precedentă am prezentat cazurile a două familii din România care au primit facturi uriaşe la întreţinere pe luna decembrie, acum vă arătăm cum a evoluat financiar, în aceşti ani de criză, Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) Bucureşti. La o primă vedere, Regia ar avea toate perspectivele să fie una dintre cele mai profitabile companii: peste 550.000 de apartamente branşate, cea mai extinsă reţea, subvenţii de sute de milioane de lei anual.
Realitatea ne arată însă că RADET este una dintre găurile negre ale economiei româneşti. Conform datelor raportate Ministerului de Finanţe, din 2007 şi până în prezent, Regia a reuşit doar în 2010 să înregistreze profit (25 mil. lei). Din păcate, rezultatul obţinut în 2010 a fost şters cu buretele în anul următor: pierderi de 904 milioane de lei şi creşterea datoriei cu aproape 600 milioane de lei. O explicaţie pentru rezultatele negative din 2011 este faptul că subvenţia de la stat a fost anulată, doar Primăria Capitalei continuând să acopere diferenţa dintre preţul de furnizare al gigacaloriei (319 de lei) şi preţul de facturare la populaţie (169 de lei).
Trebuie menţionat însă şi faptul că rezultatul pozitiv din 2010 a venit ca urmare a alocării din bugetul Capitalei a unei sume suplimentare de 743 de milioane de lei pentru a achita datoriile restante către Electrocentrale Bucureşti (ELCEN). Mai mult, din informaţiile publicate recent de Fisc, RADET ocupă un loc în fruntea listei marilor datornici. Doar în 2012 obligaţiile restante ale Regiei către bugetul consolidat s-au dublat, ajungând la peste 24 milioane de lei.
Pentru
