Recent, Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul a lansat a lansat un studiu intitulat sugestiv „Cum să ne debarasăm de postsovietism“. Acesta acoperă trei ţări din spaţiul ex-sovietic, Ucraina, Moldova şi Georgia, din partea moldoveană contribuţia fiind semnată de Leonid Litra, Corneliu Ciurea şi Eduard Ţugui.
Din capul locului, doar o mică observaţie: poate mai bine era să se vorbească de mentalitate postsovietică, întrucât tot ce ţine de -ism este asociat cu ideologiile, iar autorii nu au avut în niciun caz intenţia de a face măcar aluzie la aşa ceva. Dar, cele mai importante sunt faptele prezentate în acest volum. Astfel, Moldova se situează bine la mai multe capitole. De exemplu, la încrederea populaţiei că economia de piaţă merge mână în mână cu sistemul politic democratic, deci prosperitatea nu poate creşte fără democratizare (în 2011, credeau aşa 52% din moldoveni, 38% din georgieni şi numai 26% din ucraineni).
Societatea moldovenească pare mai matură decât cea georgiană şi ucraineană la capitolul paternalism, adică aşteptările că statul trebuie să rezolve problemele cetăţenilor sunt mai mici la noi. Un fenomen interesant remarcat în cazul moldovenilor este că gastarbeiterii – un termen impropriu şi oarecum derogativ – au şansa teoretică de a servi drept agenţi ai europenizării, dat fiind experienţa lor în afară ţării. În realitate însă, remarcă autorii studiului, europenitatea muncitorilor din afară se dovedeşte adeseori a fi doar o brumă care se disipează în scurt timp după revenire în patrie. Nu ştiu însă dacă vina aparţine exclusiv acestora, nu şi desincronizării cu elitele şi moravurile locale. În plus, să nu uităm că jumătate din moldovenii din străinătate lucrează în Rusia.
La alte capitole, situaţia Moldovei e mai tristă. De pildă, la nivelul nostalgiei faţă de perioada sovietică, procentajul e mai ridicat d
