- Editorial - nr. 29 / 12 Februarie, 2013 Am privit nu o data, indelung, acea fotografie a generalului Traian Mosoiu, comandantul Grupului Nord al Armatei din Transilvania, calare pe cal negru, in centrul Budapestei, chiar in acel arc rezervat regilor Ungariei, facuta, spre neuitare istorica, in capitala tarii vecine, in august 1919, dupa izgonirea din inima Europei a trupelor maimarelui sef al Republicii Sfaturilor comuniste ungare, Bela Kun, omul lui Lenin, care, in primavara anului urmator Unirii de la 1 Decembrie, a atacat Romania Mare. Privesc cu aceeasi fireasca mandrie romaneasca fotografia imortalizand momentul trecerii trupelor romane a "Podului Libertatii” ("Szabadsag hid”), precum si cel reprezentandu-i pe ostasii regimentului roman al Vanatorilor de Munte, ajunsi in centrul Budapestei. Ne vom opri, insa, in randurile care urmeaza, asupra unor episoade din memoriile generalului Marcel Olteanu, fost guvernator al Budapestei in timpul ocupatiei romanesti a Ungariei (august-noiembrie 1919), episod inclus in cartea de memorii "Husarul negru”, aparuta in anul 1926, episod preluat si in volumul "Campania pentru dezrobirea Ardealului si ocuparea Budapestei – si alte marturii”, Editura Marist (2010), care cuprinde si reeditarea cartii, cu acelasi titlu, a generalului Gheorghe Mardarescu, fost conducator al campaniei din Ungaria. Generalul Marcel Olteanu reaminteste cititorilor, in fragmentul amintit, "un episod real, dar atat de frumos, incat a devenit legenda: povestea opincii romanesti arborate pe Parlamentul din Budapesta, in anul 1919”. Se stie ca, la inceputul lunii august 1919, trupele romane au intrat in Budapesta, capitala Ungariei invinse. Palatul Parlamentului ungar a fost pus sub paza unui pluton al Vanatorilor de Munte. "Seful garzii de la intrarea principala era sergentul Iordan, un oltean din Craiova, potrivit de stat, negru, uscat si foarte vioi.