Preşedintele Franţei François Hollande nu reuşeşte să convingă Germania că austeritatea nu-i va aduce Europei creştere economică, iar relaţiile dintre cele două mari puteri europene devin tot mai tensionate pe măsură ce interesele Parisului se lovesc de deciziile luate la Berlin.
Tensiunile dintre Franţa şi Germania au fost cât se poate de evidente săptămâna trecută, când oficialii de la Berlin l-au refuzat pe Hollande când acesta a cerut stabilirea unui curs de schimb pe termen mediu pentru euro, acţiune care ar fi ajutat moneda europeană să se deprecieze până la un nivel la care exporturile Franţei ar redeveni competitive.
Apoi, la trei zile după apelul făcut de preşedintele Franţei, cancelarul german Angela Merkel şi-a unit forţele cu premierul britanic David Cameron la summitul de la Bruxelles şi au obţinut prima reducere bugetară din istoria UE operată asupra bugetului din perioada 2014-2020.
"Credeţi că acesta este bugetul pe care l-aş fi votat dacă ar fi fost după mine? Nu. Dar în UE nu suntem doar noi, sunt şi alţii implicaţi", le-a spus resemnat Hollande reporterilor după terminarea negocierilor.
În timp ce Hollande, dar şi Merkel afirmă că realizările de anul trecut, precum cele privind supravegherea sistemului bancar, arată că îşi pot depăşi divergenţele şi pot ajunge astfel la un compromis.
"Bugetul UE pe 2014-2020 îl lasă pe Hollande fără bani de buzunar", titrau ziarele după reducerea cu 3% a bugetului UE, scădere care afectează în special fondurile pentru proiectele din transport, energie, telecomunicaţii, proiecte pe care Franţa le consideră importante pentru stimularea creşterii economice şi a competitivităţii economiei europene.
"Cameron şi Merkel i-au impus lui Hollande măsurile de austeritate", a scris publicaţia franceză Le Figaro după încheierea summitului de la Bruxelles.
Răvăşeala de dinaintea summ
