Biblioteca judeţeană ASTRA începe să îşi dezvăluie comorile, ce până acum au fost accesibile doar cunoscătorilor. Sediul vechi al Asociaţiunii ASTRA ascunde în camerele sale manuscrise valoroase, unele unicat, multe donate de astrişti sau alte personalităţi ale oraşului, ce până acum au fost înghesuite şi prăfuite, iar acum aşteaptă să fie descoperite şi de cercetători, dar şi de simpli turişti.
Unul din saloanele de la parter găzduieşte colecţia de carte veche a bibliotecii: sunt peste 6.000 de volume de carte străină, tipărită până la cel mult 1800, şi peste 530 de cărţi româneşti vechi, tipărite până la cel mult 1830, dar şi manuscrise sau iconografie.
„Biblioteca ASTRA, cu această parte de patrimoniu, iese din tiparele obişnuite ale unei biblioteci judeţene. Cred că suntem a doua din ţară dintre bibliotecile judeţene, după Suceava”, a declarat, marţi, Silviu Borş, directorul BJA.
Ca exemplu, Biblioteca Academiei Române filiala din Cluj are peste 1.500 de titluri de carte românească veche, din care cinci sunt exemplare unicat în România. În schimb, BJA deţine peste 530 de cărţi româneşti vechi, din care opt sunt unicat. Printre acestea se numără un registru al celor născuţi în perioada 1801 – 1807 sau un calendar publicat la Sibiu în 1793. Cea mai veche carte, o raritate, este o tipăritură a diaconului Coresi, „Sbornicul slavonesc”, apărută la Sebeş, în 1580.
Printre titlurile interesante se numără „Columna lui Traian”, carte ce cuprinde toate scenele de pe columnă, adusă de Badea Cârţan în călătoria sa pe jos până la Roma şi donată Asociaţiunii, ce are menţionată pe copertă faptul că nu poate fi vândută sau înstrăinată, cele peste 600 de scrisori ale lui Emil Cioran sau o carte de cântări religioase, de peste cinci kilograme, cu o ferecătură specială, tipărită la 1716.
Majoritatea sunt donaţii, cu o
