Economia zonei euro, cea mai mare piaţă de desfacere pentru exporturile României, a încheiat anul trecut cu cea mai accentuată scădere de după colapsul băncii americane de investiţii Lehman Brothers din cauza crizei datoriilor, iar Germania a avertizat că pentru uniunea monetară urmează vremuri şi mai grele.
Economia zonei euro a scăzut cu 0,4% în ultimul trimestru al anului trecut, potrivit mediei estimărilor mai multor analişti intervievaţi de agenţia Bloomberg. Declinul, cel mai accentuat de după primul trimestru din 2009 - când PIB-ul s-a prăbuşit cu aproape 4%, subliniază pagubele pe care le produce economiei criza datoriilor suverane.
"Încă nu ştim cum vom ieşi din criză. Dacă am compara această criză cu un maraton, atunci am făcut deja două treimi din cursă. Dar ultima treime este întotdeauna cea mai grea", a afirmat Wolfgang Franz, preşedintele echipei de consilieri economici a cancelarului german Angela Merkel, pentru publicaţia Welt am Sonntag. Acest punct de vedere contrastează drastic cu valul de optimism alimentat de Merkel, preşedintele BCE Mario Draghi şi preşedintele Franţei Francois Hollande care a înconjurat până acum zona euro. Merkel şi Hollande au asigurat chiar că zona euro a depăşit cea mai dificilă parte a crizei.
Două focare de criză gata să răbufnească
Însă între timp două potenţiale focare de criză au început să dea semne de activitate. Elita politică spaniolă este zguduită puternic de un scandal de fraudă care îl are în centru pe premierul Mariano Rajoy, arhitectul programului de austeritate prin care ar trebui îmbunătăţită competitivitatea economică a ţării. Iar în Italia ascensiunea puternică a formaţiunii politice conduse de fostul premier, controversatul miliardar Silvio Berlusconi, riscă să deraieze economia de pe calea reformelor. Berlusconi a fost forţat de pieţe şi de liderii europeni să demision
