România a intrat cu eforturile ei de tranziție în plină criză a democrațiilor, adăugând la ea propriul travaliu deja problematic, și nu a reușit după mai bine de douăzeci de ani să îl rezolve: criza reprezentării.

Este parlamentarul român un supraom sau se supune, ca oricare cetățean, legilor? La aceas­tă neverosimilă - și totuşi presantă - în­tre­bare s-au străduit să răspundă parlamentarii coaliției majoritare în dez­ba­terile pe marginea Legii pen­tru modificarea și com­ple­ta­rea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și se­na­torilor. Textul fusese adop­tat de plenul reunit al celor două Camere în ședința din 21 ianuarie, dar președintele a retrimis legea pentru re­examinare. Modificările ce­ru­te de președinte vizau lipsuri sau formulări ambigue în textul legii, de na­tură să golească de conținut activitatea ANI şi care veneau în plus în contradicție cu re­co­mandările cuprinse în ultimul raport al Co­mi­siei Europene. Raportul menţiona explicit că Agenţia Naţională de Integritate„trebuie să rămână singura autoritate însărcinată cu ve­rificarea potenţialelor incompatibilităţi ale ofi­cialilor numiţi sau aleşi“ şi solicita „proceduri clare şi obiective în cazul suspendării aleşilor care au primit un verdict negativ în materie de integritate sau o condamnare pentru co­rupţie, precum şi stabilirea de termene re­duse pentru prelucrarea cererilor de ridicare a imunităţii“. Inițial, PSD a respins propunerile președintelui Băsescu. Situația s-a modificat radical câteva zile mai apoi, când raportul comisiei a ac­ceptat toate propunerile de mo­dificare venite de la Co­tro­ceni. Președintele Camerei De­putaților, Valeriu Zgonea, a intrat într-o polemică des­chi­să cu senatorul liberal Tudor Chiuariu și cu alți par­la­men­tari PNL.

În centrul schimbului de să­geți dintre PSD şi PNL s-a aflat tocmai articolul care prevede că par­la­mentarii declar