Ion Cristoiu este un sofist. Sigur el este - aşa cum îi place să declare - şi comunist. Este şi un şofer politic indisciplinat, conducând, de fiecare dată, pe contrasens.
Adept recent - se pare - al "direcţiei vest" promovată de Traian Băsescu, el mă consideră anti-occidental deoarece îmi permit să critic poziţii şi atitudini ale liderilor PPE din Uniunea Europeană referitoare la România.
Pentru ca lucrurile să fie şi mai clare, îl rog pe Bogdan Tiberiu Iacob să preia, pe site-ul lui, editorialele mele din august, anul trecut, "Despre drone şi MCV-uri" şi "Cum am devenit Barosso-sceptic". Sper ca, în felul acesta, Ion Cristoiu să înţeleagă, folosindu-şi "spiritul critic", că eu nu pun în discuţie, valorile occidentale, ci atitudini şi aprecieri partizane, erori de judecată sau acţiuni nefundamentate, în slujba unor interese meschine, inclusiv din România. Aşa am procedat şi ca ministru de externe, aşa am procedat şi atunci când am considerat că Belgradul nu trebuia bombardat sau atunci când am crezut că provincia Kosovo nu trebuie recunoscută ca stat independent.
Am crezut şi cred, în continuare, că noi am intrat în NATO şi în UE ca parteneri şi nu ca membri de categoria a doua, ţinuţi, permanent, sub monitorizări şi cu alocări bugetare micşorate.
Ion Cristoiu confundă condiţiile în care am încheiat, în 2004, capitolul JAI cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) "oferit" de Monica Macovei, Comisiei Europene în 2006. Sper că el va citi precizările mele din editorialele menţionate.
Eu nu îndemn la "eliberarea de sub jugul Uniunii Europene", ci la exercitarea demnă a drepturilor noastre şi la o atitudine prin care să nu merităm doar bătăi pe umăr din partea unor lideri europeni.
Sper că nu i-am afectat convingerile de "comunist", atunci când i-am adăugat pe sovietici otomanilor şi fanarioţilor, şi când am menţionat