Iată un sfat politicos și o rugăminte pentru toate instituțiile și organismele de presă care confecționează eroi, propunând nume de străzi, de școli, statui și alte simboluri memoriale: documentați-vă foarte atent înainte, trimiteți adrese la instituțiile deținătoare de arhivă, întrebați specialiștii, vedeți ce spune legea și, în cazul instituțiilor, supuneți orice propunere dezbaterii publice. Numele de străzi, statutul de cetățean de onoare și statuile țin de memoria oficială a comunității și au impact asupra reprezentărilor colective, așa încât subiectul trebuie tratat cu toată responsabilitatea. Teoretic, cei aleși pentru a primi această recompensă memorială ar trebui să fie personalități recunoscute, simboluri consensuale, care nu jignesc memoria altora și care reprezintă un omagiu pentru valorile morale, democratice și comunitare. Bunul simț, dar și legea spun că militanții extremei drepte și criminalii de război nu intră în această categorie.
Trei lucruri întâmplate recent au provocat acest articol. Pe 22 martie 2011, Consiliul Local al orașului Comănești, din judeţul Bacău, a aprobat ca Școala nr. 5 din localitate să primească numele „General Costachi S. Ciocan“. Viceprimarul din Comănești, Nicolae Ciocan, este nepotul generalului. Ziarul Evenimentul Zilei a reacționat anul acesta, pe baza unor documente (fișa matricolă penală) furnizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, arătând că Ciocan a fost condamnat după război pentru crime împotriva umanității.
Al doilea caz: Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ a protestat recent față de o decizie a Consiliului Local Târgu Ocna, din 10 februarie 2009, prin care legionarul Valeriu Gafencu a fost declarat post-mortem cetățean de onoare al orașului. Institutul Wiesel a amintit că legea interzice cult
