Tatăl contează mai mult decât am putea crede în educația copilului. El ar trebui să fie un model de autoritate, dar și de blândețe. Lipsa lui nu este de dorit și lasă urme adânci în sufletul fiicei, dar și al fiului. Tatăl contează mai mult decât am putea crede în educația copilului. El ar trebui să fie un model de autoritate, dar și de blândețe. Lipsa lui nu este de dorit și lasă urme adânci în sufletul fiicei, dar și al fiului.

"Într-o societate în care rolurile nu mai sunt clar delimitate, iar concediul de paternitate este un lucru stipulat prin lege, a-l implica pe tată în creșterea copilului nu face decât să întregească și să completeze tiparul de personalitate ce urmează a fi dezvoltat de micuț", spune psihologul Cristina Ion-Rădulescu.

Ar fi bine ca tatăl să se implice chiar de la început sau chiar înainte de nașterea copilului. S-a observat că bebelușii recunosc vocile părinților și se liniștesc când le aud. Dacă bărbatul i-a vorbit chiar pe când era în burtică, acesta îi va ști vocea și se va simți bine în preajma lui. Chiar dacă nu are încă dezvoltat limbajul, este recomandat să i se citească micuțului, iar bărbatul poate face asta din când în când. Atunci când crește, poate învăța de la el lucruri "specific bărbătești", cum ar fi să repare diverse lucruri din casă. Chiar și dacă tatăl nu e prea priceput la astfel de treburi, tot îl va ajuta o relație apropiată cu el. Băieții vor avea un exemplu de urmat, iar fetele vor căpăta încredere în bărbați și vor ști ce să ceară de la viitorul partener. S-a constatat că femeile care au fost lipsite de afecțiunea tatălui (fie că nu a fost deloc prezent sau nu s-a implicat în educația lor) au mai multe probleme în viața de cuplu – fac alegeri nepotrivite, schimbă des prietenul etc.

O familie unită, în care rolurile părinților se completează și nu se suprapun, va ajuta foarte mult dezvoltarea copilului.