Investitorii străini s-au pregătit de ieri pentru licitaţia de titluri de astăzi, pentru care au vândut valută, ceea ce a permis leului să câştige circa 1,5 bani în faţa euro. Cursul euro a coborât de la 4,4026 la 4,3870, într-o şedinţă care s-a deschis la 4,4010 – 4,4040 lei, valori apropiate de cele de la închiderea de marţi. Vânzările de valută efectuate de străini au determinat o scădere a cotaţiilor, până aproape de 4,3850 lei, la ora 14:00 ele fiind de 4,3860 – 4,3890 lei. Leul s-ar putea aprecia şi astăzi, dacă vânzările de valută vor continua. Scăderea dolarului american a fost mai mare, cursul coborând de la 3,2828 la 3,2542 lei. Francul elveţian a pierdut peste un ban, el scăzând de la 3,5670 la 3,5466 lei. Monedele din regiune aveau evoluţii diferite faţă de euro. Dacă moneda poloneză s-a depreciat la 4,167 – 4,181 zloţi cea maghiară a coborât la 288,8 – 290,4 forinţi, valori care nu au mai fost atinse de peste o lună. Perechea euro/dolar, care a coborât luni până la 1,3327 dolari, urca ieri la 1,3438 – 1,3520 dolari, după ce în comunicatul de presă care a urmat întâlnirii grupului G7, din care fac parte SUA, Marea Britanie, Germania, Canada, Italia, Franţa şi Japonia, s-a precizat faptul că piaţa este cea care determină valoarea unei monede. Între timp, „războiul valutelor” s-a mutat în sânul Europei. Dacă Franţa cere vehement un euro devalorizat, după ce acesta a atins maximul ultimelor 15 luni, de 1,3711 dolari, în schimb Germania consideră că o monedă mai puternică permite importuri mai ieftine. În schimb, Rezerva Federală americană menţine dobânda aproape de 0% şi tipăreşte lunar 85 miliarde dolari pentru a cumpăra active cu scopul de a stabiliza piaţa imobiliară şi de a reduce rata şo¬majului, iar Banca Japoniei a dublat ţinta de inflaţie la 2% în ianuarie, ceea ce a provocat deva¬lorizarea yenului, şi a promis că va continua să cumpere active a