Termenul de Balcani, geografic vorbind, este folosit pentru a desemna peninsula sud-estică a continentului european. Nici o altă regiune a Europei nu conţine atîtea popoare diferite ca Balcanii. Aici este şi cea mai mare parte a romilor din întreaga lume. Fie că sînt musulmani, creştini ortodocşi sau catolici, ei se identifică cu religia ţării din care fac parte.
Analizînd la nivel general situaţia romilor în regiunea balcanică, aceasta se datorează într-o mare măsură şi argumentelor istorice. Aici, romii s-au ales şi cu denumirea de ţigani, provenită din grecescul atsiganos, numele unei secte eretice, cu care romii nu au nici o legătură, însă cu care au fost confundaţi datorită aspectului lor străin. Tot aici s-au ales şi cu statutul de robi, aşa cum s-a întîmplat în Moldova şi Ţara Românească.
Romii – cea mai mare minoritate a Europei – reprezintă grupul etnic cel mai vulnerabil şi dezavantajat. Dacă ne-am încumeta la un calcul, romii care trăiesc în zona balcanică, în ţările menţionate, cumulează un număr impresionant, mai mult de 7 milioane de persoane, cu procente între 0,6 pînă la 5% din populaţia ţărilor de care aparţin. O distincţie importantă, care afectează în mod direct situaţia romilor din zona balcanică, este apartenenţa ţărilor din care provin la Uniunea Europeană, o aşa-numită binefăcătoare.
Romii din România şi din Bulgaria au început să fie mai vizibili în ochii autorităţilor publice odată cu aderarea la UE, cînd îmbunătăţirea situaţiei acestei minorităţi era un criteriu politic important. CE mai semnala cîte o problemă, mai lua de urechi cîte un minister, îi dădea acces la fondurile de pre-aderare, iar romii se transformau într-o oportunitate bună de exploatat. În general, UE, prin instrumentele de pre-aderare, a adus pentru romi rezolvarea unor probleme mărunte. Rezultatele sînt vizibile, însă mai rămîn enorm de mulţi paşi de
