Confruntările armate, incendiile şi nici chiar timpul nu au reuşit să măture bucăţica de istorie din Chiraleş, despre care şi oamenii locului ştiu prea puţine. La ieşirea din Chiraleş încă mai pot fi admirate criptele deasupra cărora domnea semeţ castelul contelui Bethlen.

În anul 1782, localitatea Chiraleş a intrat în posesia familiei Bethlen din Beclean, urmând ca în 1804, contele Lajos Bethlen să înceapă construcţia unui castel care veghea satul de pe un deal.

Pasiunea contelui pentru arhitectură şi peisagistică l-a determinat să-şi cheltuiască mare parte din avere pe amenajarea castelului şi a parcului care-l înconjura. Castelul şi parcul au format un ansamblu invidiat în toată ţara, fiind considerat unul dintre cele mai elegante castele ale primei jumătăţi a secolului al XIX-lea din Transilvania.

Potrivit istoricilor, construcţia castelului s-a întins pe 9 luni şi a necesitat efortul a aproape 100 de persoane. Mobilierul, tapiseriile, sculpturile şi arsenalul contelui au fost aduse tocmai de la Viena.

Ce a mai rămas din minunăţia contelui Bethlen este doar cripta amenajată în interiorul unui tunel săpat în stâncă care delimita parcul. S-a lucrat la această „peşteră artificială”, unde au fost înmormântaţi Klara şi Lajos Bethlen, aproximativ doi ani şi jumătate.

Potrivit unei inscripţii de la intrarea în criptă aceasta datează din 1818. În criptă mai sunt gravate o figură şezută a morţii cu aripi care ţine în mână o clepsidră, dar şi o bufniţă, simbolul morţii şi al înţelepciunii.

Interiorul criptei este împărţit în două compartimente, menite să adăpostească sicriele defuncţilor. Prima înmormântată în criptă a fost Klara Bethlen în 1839, urmând-o Lajos Bethlen în 1867. Mormintele acestora au fost jefuite în timpul primului război mondial.

După 1900 nimeni nu a mai locuit în castelul de la Ch