Papa Benedict al XVI-lea a denunţat miercuri, cu ocazia începerii Postului Paştelui, în ultima predică rostită cu ocazia unei mari sărbatori, "loviturile împotriva unităţii Bisericii" şi "diviziunile în cadrul corpului eclezial".

"Faţa Bisericii este frecvent desfigurată. Mă gândesc la loviturile împotriva unităţii Bisericii, la diviziunile în cadrul corpului eclezial", a spus Papa Benedict în predica din cadrul Sfintei Liturghii săvârşită în Miercurea Cenuşii în Bazilica San Pietro.

Papa Benedict a denunţat "incoerenţa" celor care sunt dispuşi să "renunţe la propriile veşminte, pe fondul scandalurilor şi nedreptăţilor făcute de alţii, dar care nu sunt pregătiţi să acţioneze cu inima, cu conştiinţele şi intenţiile".

Suveranul Pontif a denunţat şi "ipocrizia religioasă".

"Calitatea şi adevărul relaţiei cu Dumnezeu certifică autenticitatea oricărui gest religios", a spus Papa Benedict.

Experţi citaţi de presa italiană apreciază că decizia Papei Benedict de a se retrage din funcţie, care va afea efect pe 28 februarie, ar putea fi rezultatul unei serii de factori care au culminat cu eşecul reformării Curiei Romane, aparatul administrativ al Vaticanului, şi cu un raport secret elaborat de trei cardinali în urma scandalului supranumit "Vatileaks".

"În contextul în care nu a reuşit reformarea Curiei Romane, Benedict al XVI-lea a ajuns la o concluzie amară: pleacă el, se schimbă el. Este vorba de sacrificiul extrem, traumatic, al unui pontif intelectual învins de un aparat administrativ prea acaparat de putere şi prea autoreferenţial pentru a fi reformat. Papa Benedict a încercat o emancipare a Papalităţii şi a Bisericii Catolice (...); însă a devenit o victimă", a apreciat, într-un editorial, expertul Corriere della Sera Massimo Franco.

"Asistăm acum la un simptom extrem, final, irevocabil, al crizei unui sistem de conducere şi