Dacã sã trãiesti e un lux în România anului 2013, si moartea devine descurajantã. Iar o înmormântare te poate aduce la apã de lemn, chiar dacã ti-ai pus sperantele în cotizatiile plãtite de defunct în timpul vietii la tot felul de asociatii ale pensionarilor.
Atentie ce plãtiti si, mai ales, unde vã dati banii din pensiile si asa mult prea mici. Cotizatiile plãtite lunã de lunã pentru acordarea ajutorului de înmormântare rudelor rãmase în viatã s-ar putea sã nu vã fie de nici un folos si asta chiar dacã toatã lumea si-a pus speranta în acesti bani pentru cã, nu-i asa, si o înmormântare costã aproape cât o nuntã în ziua de azi. Este si cazul Mariei Bako, din Vulcan. Femeia a cotiztat din 1959 la Asociatia Pensionarilor din Petrosani pânã zilele trecute, când a trecut în nefiintã. Chiar si bolnavã grav, cu trupul împutinat de bãtrânete, femeia a plãtit cu constiinciozitate ratele lunare cãtre Asociatia Pensionarilor, asa încât, dupã moarte, fiul ei, Mihai Bako, sã poatã beneficia de ajutorul de înmormântare, dar ce folos. Dupã ce si-a îngropat mama crestineste, bãrbatul, plin de datorii si îndurerat de pierderea suferitã s-a dus sã-si ridice banii. Cam 1.200 de lei, o micã avere pentru el, cu care putea sã achite astfel toate cheltuielile de înmormântare. A primit, în schimb, ridicãri din umeri din partea presedintelui Asociatiei, Iuliu Pavel, care i-a spus cã poate primi doar vreo 300 de lei, si asta dupã 55 de ani de cotizatii!
A fost pus al colt pentru cã a avut „îndrãzneala” de a cumpãra efectele funerare din altã parte, adicã de la Asociatia Pensionarilor din Vulcan, unde de asemenea au cotizat lunã de lunã. Era mai aproape si mai ieftin, iar pentru bãrbat, ca si pentru multi altii, fiecare leu conteazã. „Ei invocã motivul cã nu am cumpãrat de la ei sicriul si ce mai trebuie. Ei asa spun cã, din 2010, s-a modificat prin statut cã pierd ajutorul de
