Cum e mai rentabil? Să urmezi o facultate şi după absolvire să constaţi că e plin oraşul de posesori de diplome fără căutare, sau să faci o şcoală unde înveţi o meserie care îţi asigură un job chiar din stagiul de practică?

După două decenii de-a lungul cărora absolvenţii de gimnaziu visau să "se facă" profesori, avocaţi ori economişti, tot mai mulţi încep de-o vreme să aleagă varianta a doua. "Părinţii şi copiii văd ce se întâmplă în jur şi ne cer mai multe clase în şcoli profesionale", spun reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Bihor, care au decis, în consecinţă, să lase teoria pentru mai multă practică. Aşa încât din anul şcolar 2013-2014 învăţământul profesional va fi triplat.

Mode şi modele

Statisticile sunt necruţătoare. Potrivit datelor Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, ale Inspectoratului Şcolar Bihor şi chiar ale Universităţii din Oradea, din anii 2000 abia 60% din absolvenţii liceelor teoretice şi instituţiilor de învăţământ superior au ajuns să lucreze în domeniile studiate. Motivul? Dacă până în 1989 locurile în universităţi erau limitate, după Revoluţie - când impedimentul a fost înlăturat - tinerii au optat masiv pentru ocupaţii "domneşti", de economist, inginer ori jurist, piaţa muncii ajungând pentru aceste profesii suprasaturată. Să întâlneşti un agent de vânzări cu diplomă de Filozofie ori chiar de Drept nu mai e de mult o curiozitate...

Mai păgubos, moda specializărilor "exotice" a început să fie copiată de licee, astfel că s-a ajuns, de pildă, să existe clase întregi de Jurnalism la mai multe licee din Oradea, precum Onisifor Ghibu, Aurel Lazăr, Eminescu ori Lucian Blaga. Urmarea? Neexistând cerere pe piaţa muncii, cercul vicios s-a lărgit până a devenit clar că se va rupe.

"Pentru că părinţii voiau o viaţă mai bună pentru copiii lor, i-au dat la facultăţi, ca să nu mai "tragă" cum au făcut ei. Greşi