Cei cu semnături de mari dimensiuni prezintă o predispoziţie mai mare spre narcisism
Semnături ale unor personalităţi politice americane au ţinut prima pagină în presa din SUA, luna trecută, când preşedintele proaspăt reales, Barack Obama, l-a nominalizat oficial pe Jacob “Jack” Lew, directorul personalului de la Casa Albă, pentru postul de secretar al Trezoreriei.
Dacă Jack Lew va fi confirmat în acest post, atunci semnătura lui cel puţin copilărească - pe care presa americană a comparat-o cu o “adunătură de cartofi prăjiţi ondulaţi” - va apărea pe bancnota de 1 dolar. Până şi Obama a glumit, spunând că s-a gândit să renunţe la nominalizare, după ce i-a văzut semnătura ilizibilă şi ciudată. Dar de ce ne interesează semnăturile?
Legătura dintre leafă şi semnătură
Un studiu comparativ care a vizat semnăturile a sute de directori şi preşedinţi de companii din SUA a concluzionat faptul că, în materie de autografe, mărimea chiar contează, scrie cotidianul britanic Daily Mail. Concluzia este serioasă: în cazul acestor persoane există o predispoziţie mai mare spre narcisism.
Studiul a vizat un număr de 605 directori ai unor companii americane de top. O altă concluzie a sa este că şefii cu semnăturile cele mai mari au şi cele mai mari salarii! Numai că există şi reversul medaliei: ei prezintă, totodată, şi cele mai mari riscuri de a falimenta companiile pe care le conduc.
Interesanta cercetare a fost realizată de profesori de la Kenan-Flagler Business School din cadrul Universităţii Carolina de Nord din Statele Unite. Ei au analizat semnăturile directorilor de companii care au expediat o serie de documente la U.S. Securities and Exchange Commission. Studiul consideră că dimensiunea semnăturii este un parametru al narcisismului şi descoperă că şefii consideraţi narcisişti investesc mai mult în cheltuielile de capital şi în achiziţii