Corespondenţă din Oslo
Cand in Europa se vorbeste despre supravietuirea mediului de afaceri, in Norvegia criza se trece cu idei si proiecte inovatoare, tehnologii avansate si solutii cat mai practice pentru a avea succes pe piete de nisa. Norvegienii construiesc instalatii de topit zapada cu ajutorul apei de mare , transforma cojile de banane si alte resturi menajere in biocombustibil pentru autobuzele Primariei din Oslo . Tot ei construiesc scoli care valorifica atat de bine energia electrica incat isi permit sa si “dea” din agentul termic pe care il produc. Tot norvegiana este si una dintre cele mai cunoscute firme de reciclare din lume. Sunt doar cateva exemple care arata cum si cu ce concureaza Norvegia pentru ca firmele sale sa domine piata. Care este strategia explica, pentru Jurnalul National, Per Melchior Koch, consilier in cadrul agentiei care co-finanteaza multe dintre proiectele inovatoare din Norvegia dar si din alte 36 de tari. Inclusiv Romania.
■ Jurnalul Naţional: Cum a influentat criza economica apetenta pentru inovatie in companiile norvegiene?
■ Per Melchior Koch: Din fericire, Norvegia nu prea a vazut mare lucru din criza. Nu inca. Norvegia a fost la adapost, in special pentru ca industriile dominante – energie si alimentatie - sunt unele pentru care cererea se mentine indiferent de criza. E adevarat, la inceputul crizei, in 2008 – 2009, unele companii au redus investitiile in inovatie dar apoi totul a revenit la normal.
■ In Romania, dar si in ale tari, mediul de afaceri vorbeste despre supravietuire. Linia de plutire are prioritate, nu ideile noi. De ce politicile de inovatie sunt importante in Norvegia?
■ Norvegia devine o tara tot mai scumpa. Totul costa mult. Ati vazut si preturile in Oslo, te fac sa o iei razna. Salariile sunt mari, e adevarat. Dar ca producator norvegian nu poti concura cu cei din
