În plină campanie de selectare a unui administrator privat pentru compania Nuclearelectrica, statul român primeşte veşti deloc încurajatoare din Occident. Proiectele nucleare din Europa mor unul după altul, investiţiile în aceste surse de energie fiind privite din ce în ce mai critic de către investitori. Proiecte aflate în derulare în Franţa şi Finlanda sunt afectate de întârzieri şi depăşirea cheltuielilor prevăzute. De asemenea, în Cehia şi Marea Britanie, considerate statele U.E. cu cele mai ferme angajamente faţă de construirea unor noi unităţi de generare a energiei nucleare, proiectele centralelor atomoelectrice sunt puse acum sub semnul întrebării.

Potrivit unui studiu Bloomberg, construirea unei centrale nucleare în Cehia, la Temelin, în apropiere de graniţa cu Germania, este privită acum cu prudenţă de guvernele celor două state vecine, din cauza pericolelor presupuse de energia atomică, după dezastrul din 2011 de la Fukushima, dar şi a lipsei de profitabilitate a acestor centrale. „Viitorul energiei nucleare în Europa este, într-adevăr, foarte întunecat. Astfel de investiţii necesită prea mult capital, prea mult timp şi sunt, pur şi simplu, prea riscante“, a precizat Mycle Schneider, consultant independent pe probleme de energie nucleară.

„În acest moment, proiectul de la Temelin nu are nicio logică de piaţă. Construirea reactoarelor ar fi incredibil de riscantă pentru CEZ şi pentru Republica Cehă, în general“, susţine la rândul său Michal Snobr, acţionar la CEZ şi consultat pe probleme de energie la J&T Bank, Praga. Abandonarea proiectului de la Temelin, dezvoltat de compania CEZ, ar reprezenta o nouă lovitură grea pentru industria nucleară din Europa, după ce Germania a anunţat închiderea tuturor reactoarelor în termen de zece ani, iar Italia şi Elveţia au renunţat la planurile de extindere a capacităţii de generare din surse atomice, ca r