Scrise într-o română aproximativă, adesea fără diacritice şi cu o grafie mutantă, discuţiile online includ destul de des atacuri referitoare la corectitudinea gramaticală a celor spuse de preopinenţi. În engleză s-a format deja o sintagmă glumeaţă despre astfel de situaţii: persoana care face exces de asemenea observaţii e un grammar nazi, nazist al gramaticii. Dar cum de preocuparea pentru corectitudine lingvistică poate fi neserioasă?
Două incidente petrecute recent pe Internetul de limbă română sugerează unele explicaţii. Primul implică un jurnalist de la departamentul de sport de la Evenimentul zilei, care şi-a dat demisia zgomotos, în urma unei poveşti încurcate, care implica un articol al lui Gigi Becali. Unul dintre redactorii-şef adjunct ai ziarului, o doamnă cu vechime în presă, a venit cu propria versiune a poveştii, la ea pe blog, unde a scris greşit verbul „a jigni“, cu „c“ în loc de „g“. „Agramată!“ a izbucnit demisionarul, şi discuţia s-a încins.
DE ACELASI AUTOR Inventarul televiziunilor fantomă Ouatu şi România travestită Ce-a avut, dom'le, englezul ăla cu noi? Se poate fără Facebook? Al doilea incident s-a legat de un tutorial online publicat de Cristian China, alias Chinezu.eu, unul dintre bloggerii foarte cunoscuţi. Tutorialul se numeşte Cel mai complet ghid online despre cum să faci bani din blogging, iar formula „cel mai complet“ a stîrnit pe Twitter ironiile unei domnişoare care ştia că există adjective precum „complet“, care nu acceptă grade de comparaţie.
În primul caz, e destul de clar ce s-a întîmplat: un lapsus calami, scăpare de scriere, favorizat de faptul că în mediul virtual nu există corectură care să se interpună între autor şi forma publică a textului. Izolate, astfel de scăpări nu sînt în nici un caz o indicaţie de agramatism; oricine a lucrat într-o redacţie sau o editură a constatat, de altfel, că sînt autori
