AEP a realizat un studiu privind reprezentarea femeilor la nivel parlamentar din care reiese faptul că în noul Legislativ se regăsesc 11,5% femei senator sau deputat, faţă de 4,9% în 1990, însă reprezentarea acestora se situează sub nivelul european de 22%.
Autoritatea Electorală Permanentă menţionează, într-un comunicat remis joi agenţiei MEDIAFAX, că la alegerile parlamentare din luna decembrie a anului trecut s-au înscris 340 de candidaţi femei, reprezentând 13,8% din totalul de 2.451 de candidaţi.
Cu toate acestea, “au obţinut mandate doar 20% dintre femeile care au candidat, respectiv 68 (55 la Camera Deputaţilor, 13 la Senat) din totalul celor 588 de mandate alocate”.
“În cadrul formaţiunilor politice, procentul de parlamentari femei este următorul: USL – 11% (44 de mandate din totalul de 398); ARD – 12,6% (10 mandate din 79); PP-DD – 18% (12 mandate din 66); UDMR – 3,7% (1 mandat din 27); Asociaţia Liga Albanezilor din România – (1 mandat)”, se mai arată în comunicatul AEP.
De asemenea, UDMR a fost formaţiunea cu cei mai mulţi candidaţi femiei, însă o singură femeie a devenit parlamentar, respectiv Rozalia Biro.
“Cel mai scăzut nivel de reprezentare a femeilor în Parlamentul României se regăseşte în perioada 1992-1996, 3,7%, respectiv 18 femei parlamentar. Un procent de 10,8%, destul de apropiat de componenţa actualului Parlament, îl regăsim în legislatura 2000-2004, respectiv 40 de femei deputaţi şi 12 femei senatori”, mai precizează comunicatul citat.
Între ţările cu cel mai mare număr de femei alese în Parlament se numără Suedia, cu 44,7%, iar la polul opus Malta, cu 8,7%, în timp ce media ţărilor europene afiliate OSCE este de 22%.
AEP a realizat un studiu privind reprezentarea femeilor la nivel parlamentar din care reiese faptul că în noul Legislativ se regăsesc 11,5% femei senator sau deputat, faţă de 4,9% î
