O broşură de reclamă, apărută în 1924 la Londra în colecţia „Countries of the World“, are chiar acest titlu: „Bukarest, Rumania’s Capital, a City of Delight“. Numele autoarei, Florence Farmborough, membră a Societăţii Regale de Geografie, e însoţit de calificările: călătoare, cunoscătoare de limbi străine şi expertă în Europa modernă... Cîţi experţi avem astăzi în altă Europă modernă! Însă pe atunci, după Primul Război Mondial, o asemenea specializare era mult mai rară, iar această femeie, care fusese infirmieră pe frontul rusesc, cîştigase acolo o experienţă extraordinară, cu preţul unor încercări aspre.
Dar să vedem mai întîi ce are ea de spus despre Bucureşti. „Este o capitală colorată, strălucitoare, un centru de rafinament şi cultură, de gust şi eleganţă estetică.“
DE ACELASI AUTOR O invitaţie la apărarea oraşului Din reviste vechi O colecţie şi multe altele Arhitectul Călinescu Nu lipsesc temele obişnuite: „un oraş-grădină, acoperit şi înghirlandat cu frunzişul luxuriant din mijlocul căruia se înalţă acoperişuri ţuguiate, turnuleţe şi creştete de case de cea mai variată arhitectură.“ Inevitabil, impresia este a unui „puternic conflict între influenţele orientale şi occidentale.“ La o populaţie de 550.000 de locuitori, ţăranii reprezintă 80%, iar evreii sînt 44.000. Legislaţia a fost croită pe modelul instituţiilor franceze. Liderii intelectuali, înalţii funcţionari, oamenii politici şi ceilalţi care-şi pot permite sînt educaţi în capitala Franţei. Pe de o parte, există urmele influenţei greceşti, care s-a exercitat din Antichitate pînă la fanarioţi, pe de alta, toţi românii se mîndresc cu originea daco-romană.
Cîteva clădiri principale atrag atenţia: Ateneul, cu o faţadă ionică impunătoare şi cu o cupolă „bizantină“, Poşta Centrală, a cărei frumoasă intrare conduce spre săli de marmură, şi Palatul de Justiţie. De asemenea, bisericile: Mi
