Doru Pop (n. 3 mai 1970, Baia Mare) este conferenţiar la Facultatea de Teatru şi Televiziune din Cluj. A absolvit Liceul de filologie-istorie din Oradea (1988) şi Facultatea de Litere din Cluj (1994). În 2002 a obţinut masteratul în Jurnalism şi comunicare la Universitatea Chapel Hill, Carolina de Nord, iar în 2003 doctoratul în filosofie, cu o teză despre filosofia culturii vizuale, la Universitatea Babeş Bolyai. A fost bursier Fulbright şi Ron Brown (1995-1996, 2000-2002), a predat un curs despre filmul românesc la Bard College, New York, 2012. A publicat volume de studii şi eseuri: Alegerile naibii. Fals tratat despre methenele imaginarului politic autohton (2007), Ochiul şi corpul. Modern şi postmodern în filosofia culturii vizuale (2005), 911. Ziua în care a murit democraţia (2003), Mass media şi politica (1999), Obsesii Sociale (1998) şi un volum de povestiri pentru copii: Poveştile bunicuţei Nana (2003), a tradus Giovani Sartori, Teoria democraţiei revizuită (2002), a colaborat la volume colective şi scrie comentarii politice, cronică literară şi eseu pentru o serie de reviste literare româneşti. * * *
O telenovelă socialistă este scrisă la persoana întâi, cu un autenticism aproape sălbatic. Volumul acoperă douăzeci de ani din comunism, din anii '70 până în 1989. Sub pretextul unei ultime scrisori a tatălui către fiu, se reconstituie copilăria şi adolescenţa în România comunistă, din fragmente reale şi imaginate, obligate să completeze un puzzle al memoriei pierdute. Pe fondul unei poveşti de familie construită cu tot atâta umor câtă tristeţe, un fiu creşte trecând prin toate fazele tragi-comice ale luptei cu un tată, fie el biologic, vitreg, simbolic, ideologic, prezent sau absent. Pe măsură ce se derulează isprăvile "băiatului de aur", luciul idealizant al clişeelor despre familie, prietenie, iubire plezneşte, decojind miezul dur al unei conştiinţe