Mersul pe jos sau pe bicicletă este mai eficient decât dezlegarea cuvintelor încrucişate pentru menţinerea unei bune activităţi cerebrale după vârsta de 60-70 de ani. Aceasta este concluzia la care au ajuns psihologii de la Universitatea din Edinbourgh.

Ca orice parte a organismului uman, creierul nu scapă de efectele procesului de îmbătrânire, care se manifestă mai mult sau mai puţin în funcţie de fiecare persoană. Cercetătorii britanici şi-au propus să afle prin ce mijloace se pot limita aceste fenomene în cazul vârstnicilor. Pentru aceasta, psihologii au monitorizat, pe durata a trei ani, 700 de persoane cu vârste între 60 şi 70 de ani. Persoanele care au luat parte la studiu au fost împărţite în două grupuri: într-unul s-au aflat cele care practicau, periodic şi în mod organizat, o activitate fizică (mers pe jos, alergare, mers pe bicicletă, tenis, înot), iar în celălalt – persoane sedentare, care aveau însă activităţi sociale (spectacole, excursii, întâlniri) sau intelectuale (lectură, şah, dezlegarea de cuvinte încrucişate). Participanţii au fost supuşi unor investigaţii prin rezonanţă magnetică nucleară (RMN). Astfel au fost observate modificările creierului, în special în ceea ce priveşte materia albă şi cenuşie, responsabile cu memoria, vorbirea şi gândirea. Rezultatele studiului, publicate în ediţia din octombrie a revistei Neurology, sunt surprinzătoare chiar şi pentru autori.

Îmbătrânirea creierului conduce frecvent la apariţia tulburărilor de memorie şi de gândire. Or, pe parcursul studiului, observaţiile au arătat că aceste fenomene sunt limitate în cazul persoanelor care obişnuiau să practice exerciţii fizice. În cazul acestor persoane au fost observate mai puţine leziuni la nivelul materiei albe, comparativ cu cele sedentare. De asemenea, potrivit rezultatelor, vârstnicii care practicau periodic o activitate fizică prezentau un n