Prinţul Paul de România poate cere în instanţă o parte din averea Regelui Mihai I, potrivit motivării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Instanţa Supremă a confirmat, în urmă cu un an, decizia din 1955 a tribunalului de la Lisabona, prin care tatăl prinţului Paul era recunoscut ca fiu legitim al regelui Carol al II-lea.

Conflictul dintre Casa Regală şi prinţul Paul de România, care datează din 1991, ar putea trece într-o nouă etapă, după ce ÎCCJ a publicat motivarea deciziei de a confirma o decizie dată în 1955 de tribunalul de la Lisabona conform căreia prinţul Paul este membru cu drepturi depline al Casei Regale.

Acum, prinţul Paul de România are posibilitatea să revendice o parte din averea Familiei Regale, inclusiv palatele Snagov şi Scroviştea. Prinţul Paul poate încerca să obţină o parte din avere în instanţă sau pe cale amiabilă. Această a doua variantă este, însă, puţin probabilă, Regele Mihai I şi prinţul Paul fiind în relaţii foarte reci. Casa Regală nu consideră că decizia Instanţei Supreme este una de natură să schimbe descendenţa familiei şi a subliniat că recunoaşterea hotărârii de la Lisabona asupra descendenţei lui Carol Mircea Grigore Lambrino din Regele Carol al II-lea nu creează niciun drept dinastic.

Prinţul Paul ar putea primi peste 60% din averea Casei Regale

Între anii 1950 şi 1960, tribunalele din trei state europene au decis că averea Regelui Carol al II-lea al României să fie împărţită în mod egal între cei doi fii ai săi, Carol Mircea şi Mihai, şi ultima sa soţie, Elena Lupescu. Fiecăruia dintre cei doi fii îi revenea 37,5% din avere, în timp ce Elena Lupescu ar fi avut dreptul la 25%.

Ulterior, prinţului Paul, fiul lui Carol Mircea, i-a revenit şi partea moştenită de văduva Regelui, în total, 62,5% din averea Casei Regale.

Citeste mai mult pe RTV.NET

Prinţul Paul de România poate cere în instanţă